Proprietăţile medicale ale ceaiului din frunze de gutui.

Proprietăţile medicale ale  ceaiului din frunze de gutui. 

Ceaiul din frunze de gutui, proprietăţi. Utilizarea terapeutică a frunzelor

Beneficiile ceaiului din frunze de gutui:
– tratează afecțiunile ficatului și pancreasului: Datorită numeroaselor vitamine conținute în frunzele de gutui, acestea se folosesc sub formă de infuzie și pentru stările de nervozitate, depresie, agitație, insomnie. Frunzele de gutui au efecte sedative, iar substanțele prezente în frunze și fruct sunt antidepresive.
– tratează hipertensiunea arterială și reglează glicemia: Diabetul zaharat este o altă boală ce poate fi ținută sub control prin infuzia de ceai de frunze de gutui. O lingură de frunze de gutui la o cană de apă fiartă, porționată în trei este suficient.
– excelent remediu pentru răceli, gripe și infecții gastro-intestinale: Ceaiul din frunze de gutui este remediu excelent împotriva mătreții și se folosește cu încredere pentru întărirea firului de păr și hrănirea lui.

Diabetul zaharat

Infuzia din frunzele de gutui poate fi o soluţie simplă şi la îndemână pentru normalizarea nivelului de zahăr în sânge. Aceasta se prepară dintr-o lingură de frunze mărunţite la o cană de apă clocotită. După ce se răceşte, soluţia se filtrează şi se administrează porţionat, de trei ori pe zi.

Tuse şi astm

Infuzia din funze de gutui, uscate şi măcinate, preparată din dintr-o linguriţă la o cană de apă fierbinte constituie un remediu des folosit pentru calmarea tusei convulsive în cazul adulţilor, chiar şi în situaţiile grave. Şi-a dovenit utilitatea şi în crizele de astm.

Hipertensiune arterială

Frunzele de gutui conţin substanţe cu acţiune vasodilatatoare, ceea ce determină scăderea preiunii arteriale. Prin urmare, ele pot fi folosite pentru controlul hipertensiunii. În acest scop, ele pot fi folosite fie sub formă de macerat, fie sub formă de tinctură.

Infecţii gastro-intestinale şi diaree

Pentru a combate procesul inflamator de la nivel gastro-intestinal, se prepară următorul remediu din frunze de gutui: se pun cinci grame de frunze uscate în 200 ml de apă clocotită şi se menţine soluţia în baie de auri timp de 20 de minute; după ce se răceşte, se completează cu apă fiartă şi răcită până la volumul iniţial. Din această soluţie se iau câte două linguri de trei ori pe zi.

Datorită numeroaselor vitamine conținute în frunzele de gutui, acestea se folosesc sub formă de infuzie și pentru stările de nervozitate, depresie, agitație, insomnie. Frunzele de gutui au efecte sedative, iar substanțele prezente în frunze și fruct sunt antidepresive.

De asemenea, ceaiul din frunze de gutui, dar și gutuile crude sunt foarte utile în curele de slăbire, deoarece au proprietăți diuretice și depurative. Așadar, ajută la eliminarea toxinelor din organism și a kilogramelor în plus. De altfel, toamna este unul dintre cele mai bune anotimpuri pentru slăbit, având atâtea fructe și legume proaspete care ajută la detoxifiere și slăbire.

Datorită conținutului de acid quinic, acid malic, oxalic și citric, beneficiile frunzelor de gutui sunt foarte intens studiate de specialiștii în biochimie. Frunzele mai conțin și alți compuși fitochimici, cu acțiune antiinflamatorie și antioxidantă.

Utilizarea ceaiului din frunze de gutui în scop cosmetic

Infuzia plăcut parfumată din fruze de gutui este şi un extraordinar tratament pentru întărirea părului şi combaterea mătreţii. În formă concentrată, aceasta conferă o frumoasă nuanţă brună părului închis la culoare.

Din reţetele domnului farmacist Bobaru:

Tinctura
Mod de preparare: 20 g de frunze uscate şi mărunţite groscior se pun în 100 ml alcool alimentar, sau alt produs distilat, obţinut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider, timp de 6 zile, pentru o deplină lim­pe­zire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în fla­coane de sticlă sau plastic, prevăzute cu dop picurător. Termenul de vala­bi­litate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se ob­servă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.

Vinul terapeutic
Mod de preparare: Peste 4 linguri de frunze us­cate şi mărunţite groscior se toarnă 1 litru de vin alb fierbinte. Se lasă la macerat 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. Când perioada expiră, vinul se filtrează fără stoarcerea reziduului, apoi se lasă alte câteva zile, când vinul limpede se va separa de reziduul depus la fundul vasului. Se completează cu vin, până la 1 litru. Se pune la păstrat în fla­coane de 200 sau 250 ml. Termenul de vala­bilitate este de 1 an de zile, la tempera­tura ca­merei, dacă vinul folosit la pre­parare are concentraţia alcoolică de cel puţin 11 grade. În cazul concen­tra­ţiei alcoolice mai mici de 11 gra­de, vinul medicinal se va păstra la frigider.
Datorită conţinutului în al­cool al tincturii şi vinu­lui, nu li se reco­mandă spre folosire con­du­că­torilor auto sau persoanelor cu intoleranţă la alcool.Tratamente interne

* Diaree neinfecţioasă
Se foloseşte miezul de gutuie fiert sau copt, trans­format în piure. Datorită conţinutului în pectine, gelifică bolul fecal. Dacă diareea este pronunţată şi cronică, poate duce la deshidratare, în acest caz se recomandă în plus administrarea decoctului, câte 2 căni pe zi, îndulcite după gust. O altă variantă ar fi folosirea sucului obţinut din miezul de gutuie.

* Constipaţie
Se tratează cu macerat din seminţe de gutui, 2 căni pe zi, seara şi dimineaţa. Mucilagiile din seminţele de gutui înmoaie materiile fecale, uşurând astfel defe­caţia. Un macerat complex pentru combaterea consti­paţiei se poate obţine din 2 linguri seminţe de in şi o lingură seminţe de gutui, după tehnica prezentată mai sus. Se bea o cană, seara, la culcare.

* Reglarea motilităţii intestinale
Un rol important în reglarea motilităţii intestinale îl joacă consumul de fibre alimentare în dieta zilnică, componentele cele mai importante ale acestor fibre fiind pectina şi celuloza, care se găsesc în cantităţi apreciabile în gutuie. Este foarte indicat, în acest sens, consumul regulat de marmeladă obţinută din gutuie.
Cuvântul marmeladă provine din limba por­tu­ghe­ză: marmelo, care însemnă gutuie. Marme­lada a fost foarte apreciată şi folosită în trecut, în ali­mentaţie. Astăzi este pe cale de dispariţie, iar cea existentă pe piaţă nu are calitatea celei din trecut. (Mâncarea de gutui, uşor de pregătit în casă, poate înlocui mar­me­lada.)

* Hipertensiune arterială
Marea majoritate a schemelor de tratament pentru hipertensiunea arterială conţin un diuretic (nefrix, furosemid, indapamid) pentru eliminarea apei din organism. Prin diureză, se reduce tensiunea arterială, în schimb, este antrenat şi eliminat potasiul, a cărui lipsă produce slăbiciune musculară, paralizie, insufi­cienţă respiratorie şi tulburări cardiace. De aceea, se recomandă ca terapie complementară con­su­mul regu­lat de preparate din gutui, care sunt bogate în potasiu.
Maceratul: se administrează câte 2 căni pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, în­dulcite după gust, cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai din frunze de ginkgo biloba sau saschiu.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Expectorant şi emolient în afecţiunile pulmonare – hemoptizie (expectoraţie cu sânge), bronşite însoţite de tuse neproductivă
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Maceratul: se administrează câte 2 căni pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Răceală şi gripă
Sunt două boli de natură virotică, pe care le con­tactăm foarte des în sezonul rece. Ceaiurile călduţe sunt nelipsite din schema de tratament a acestor afecţiuni. Un ceai obţinut din frunze de gutui şi flori de tei are efecte benefice.
Se prepară astfel: 2 linguri frunze uscate de gutui se fierb câteva minute în 200 ml apă. Se adaugă apoi 2 linguri flori de tei şi se lasă la infuzat aproximativ 15 minute. Se îndulceşte cu miere. Se bea călduţ, câte 2 căni pe zi.

* Detoxifiant general
Taninul prezent în gutuie are o foarte mare impor­tanţă în detoxifirea organismului, pentru că absoarbe toxinele de la nivelul tubului digestiv (toxine­le pro­venite din alimente sau produşilor de degradare ai alimen­telor). Se recomandă cure periodice cu:
Decoct: se admi­nistrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Infuzie: se adminis­trează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de păpădie.
Vin: se adminis­trează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Retenţie de apă în organism – ascită
Ascita reprezintă o acumulare de lichide în abdo­men. Cele mai frecvente boli care provoacă ascită sunt ciroza, cancerul hepatic şi insuficienţa cardia­că congestivă.
Decoct: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndul­cite după gust, cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndul­cite după gust, cu miere.

* Hemoroizi sângerânzi (sunt întreţinuţi de constipaţie)
Se recomandă să se combată constipaţia, folosind maceratul de seminţe de gutui. Se administrează câte o cană, seara.