Postul intermitent „strangulează” celulele canceroase.
Pentru unii oameni, simplul sfat al medicului de a „renunța la alimente” pare de la chinuitor la imposibil. Și totuși, noi cercetări vin să le întărească pe cele anterioare care susțin că abținerea intenționată de la alimente pentru anumite ore ale zilei sau pentru anumite zile ale săptămânii poate contribui la evitarea sau suprimarea unor boli importante în zilele noastre, în primul rând a cancerului . În esență, potrivit acestora, mai mult momentul administrării dietei și mai puțin conținutul acesteia afectează cursul sănătății noastre.
În special, privarea deliberată de alimente pentru perioade scurte de timp, numită „post intermitent” (FI) , pare a fi o „armă” importantă împotriva cancerului, deoarece, conform celui mai recent articol din revista științifică Nature [1], aceasta „strangulează” și ucide prin înfometare doar celulele canceroase care sunt supuse chimioterapiei și nu pe cele normale. „Postul «intermitent», la nivel biochimic, este ceva complet diferit de ceea ce se numește o restricție calorică zilnică de 20-30%.
Acest post voluntar poate să nu fie comparabil cu privarea de alimente pe care oamenii o experimentau în trecut din cauza deficienței acesteia, dar urmează exact aceleași căi biochimice, adică le imită. Excesul de alimente duce la o combustie anaerobă, neprofitabilă din punct de vedere energetic. Atunci când există o lipsă, organismul trece la procese aerobe avantajoase din punct de vedere energetic. Această schimbare foarte importantă, care în termeni biologici se numește „schimbare metabolică”, provoacă evenimente importante în corpul uman”, explică directorul Laboratorului de Fiziologie-Toxicologie Animală, Departamentul de Biochimie-Biotehnologie al Universității din Tesalia, profesorul Dimitris Kouretas.Postul intermitent împotriva cancerului
Postul nu este nimic nou, făcând parte din practicile medicale și religioase de secole. Acum există dovezi științifice pentru ceea ce știam intuitiv: postul poate ajuta organismul să se elibereze de boli. Unul dintre primele studii pe această temă a fost realizat în 1945 [2] și a arătat că postul „intermitent” nu numai că a prelungit viața, dar a redus și prevalența tumorilor cancerului de sân la șobolani. Un alt studiu mai recent, din 2009 [3], a arătat că practica poate chiar reduce severitatea efectelor secundare nedorite cauzate de chimioterapia cu doze mari.Studiul descrie 10 cazuri în care pacienți diagnosticați cu o varietate de afecțiuni maligne au ținut post în mod voluntar înainte (48-140 de ore) și/sau după chimioterapie (5-56 de ore). Niciunul dintre acești pacienți, care au primit în medie 4 scheme de tratament cu diverse medicamente chimioterapice în combinație cu postul, nu a raportat efecte secundare semnificative cauzate de postul în sine, în afară de foame și amețeli.
Vulnerabilitatea celulelor canceroase la privarea de nutrienți și dependența lor de metaboliți specifici sunt caracteristici emergente ale cancerului. „Dietele care imită postul (FMD) induc modificări ample ale factorilor de creștere și ale nivelurilor de metaboliți, creând medii care pot reduce capacitatea celulelor canceroase de a se adapta și de a supraviețui, sporind eficacitatea protocoalelor terapeutice împotriva cancerului”, spune Dimitris Kouretas. Celula canceroasă, în fapt, comite un sinucidere celulară. Aceasta încearcă să compenseze lipsa tuturor acestor elemente care îi lipsesc după post, dar nu poate și, inevitabil, moare.
Dietele de post sau care imită postul cresc, de asemenea, rezistența celulelor normale la chimioterapie, dar nu a celulelor canceroase, prin promovarea regenerării țesuturilor normale, ceea ce ar putea ajuta la prevenirea și evitarea efectelor secundare dăunătoare și potențial letale ale tratamentelor. Potrivit profesorului, până în prezent, studiile pe animale, precum și studiile clinice care evaluează efectul postului asupra cancerului, arată că ciclurile de diete hipocalorice cu aftoasă febră sunt fezabile și, în general, sigure.
Cercetătorii se concentrează acum pe combinarea febrei aftoase cu chimioterapie, imunoterapie sau alte terapii, ceea ce ar putea fi o strategie promițătoare pentru creșterea eficacității tratamentului, sporirea rezistenței celulelor normale la acesta și reducerea efectelor secundare cauzate de acesta.
Din bucătărie în celulă
Capacitatea de a posti este considerată o adaptare evolutivă la condițiile climatice ale planetei. În propria noastră zonă climatică, capacitatea de a supraviețui prin diferite anotimpuri ne face privilegiați. „Imaginați-vă viața noastră înainte de descoperirea congelatorului și a tehnologiei de conservare a alimentelor. Vara, soarele permite creșterea fructelor, legumelor proaspete și a multor alte alimente. Toamna, care este sezonul recoltării fructelor și cerealelor, oamenii și animalele mănâncă mai mult decât au nevoie și acumulează țesut adipos.
Când temperatura scade treptat în timpul iernii, un număr limitat de alimente neperisabile, care dispar treptat, sunt disponibile pentru oameni și animale. Deficitul caloric este echilibrat de rezervele organismului, în principal de celulele adipoase. Primăvara, pe măsură ce natura renaște, oamenii încheie postul și revin la o dietă normală. Aceasta duce la o reconstrucție puternică a noilor structuri proteice din organism.
Capacitatea de a posti în perioadele de lipsă de alimente, precum și capacitatea de a mânca în exces atunci când există un surplus, a reprezentat din punct de vedere istoric un avantaj pentru organismele vii pentru a supraviețui în condiții de fluctuație a aprovizionării cu alimente pe planeta Pământ. Prin urmare, oamenii au fost antrenați timp de mii de ani să postească în perioadele în care alimentele nu erau disponibile”, spune profesorul Kouretas.
Acum încearcă, prin noua sa carte intitulată: „Postul intermitent și prevenirea bolilor – De la bucătărie la celulă”, care este în curs de publicare, să clarifice căile biochimice ale schimbărilor care apar la oameni atunci când se abțin intenționat de la alimente, adică practică postul „intermitent”. Cum ne afectează postul „intermitent” fiziologia?
Ce știm astăzi despre el din punct de vedere biochimic? Ce efect are asupra diferitelor boli precum cancerul, diabetul zaharat, sindromul metabolic, bolile cardiovasculare și nervoase? Cum afectează fenomenul îmbătrânirii? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care profesorul, împreună cu biochimiștii-biotehnologii Nikos Gutzourellas și Fotis Tekos, încearcă să răspundă în șapte capitole.
„Încercăm să demonstrăm, pe baza datelor științifice publicate până în prezent, că un astfel de comportament alimentar ar putea ajuta omul modern să se apropie de stări biologice care îi erau odinioară familiare și îl ajutau să fie sănătos. În același timp, explicăm cum un astfel de comportament alimentar poate ajuta la evitarea bolilor importante astăzi, precum cele pe care le-am menționat cu puțin timp în urmă”, adaugă cercetătorul grec.
Postul „ intermitent” poate fi implementat prin diverse protocoale, cum ar fi postul în zile alternative (ALF), postul pe parcursul întregii zile (WDF) și hrănirea cu restricție de timp (TRF). „În laboratorul nostru, am început deja, în colaborare cu dieteticieni specializați și medici curanți din diverse părți ale lumii, implementarea unor astfel de protocoale, sub forma furnizării de servicii pacienților care doresc să le testeze eficacitatea.
De menționat este faptul că, în aprilie anul trecut, profesorul a fost inclus printre cei 5 finaliști ai premiului pentru inovație alimentară al Institutului Alimentar Arell din Canada. Institutul Alimentar Arrell acordă anual un premiu de 100.000 de dolari canadieni la doi oameni de știință, ca recunoaștere a contribuțiilor lor la cercetare în domeniile inovării nutriționale și îmbunătățirii sănătății, cu un impact social puternic la nivel global.
