Mersul descult vindeca organele vitale și are multe beneficii.

Mersul descult vindeca organele vitale și are multe beneficii.

Un proverb chinez spune: „Surasul vine de la picioare“. Oare ce voiau sa spuna vechii chinezi? Buni cunoscatori ai secretelor medicinii alternative, ei descoperisera ca, in talpi, sunt proiectate toate organele corpului.

Știai ca:
punctele dureroase din talpi se datoreaza gravitatii? Ele sunt formate din depozite de toxine, saruri de calciu si acid lactic?

Mergând desculţi pe nisip, pietre, iarbă, stimulăm în mod natural toate punctele din talpă şi astfel organismul funcţionează mai bine. Talpa reprezintă un adevărat tablou de comandă pentru activităţile din organism. De aceea, prin masajul punctelor reflexe din talpă, organismul este ajutat să elimine toxinele, circulaţia sanguină se îmbunătăţeşte şi dezechilibrele dispar, mai repede sau mai târziu, în funcţie de boală, vechimea ei şi modul de viaţă al pacientului. La nivelul picioarelor există mai mult de 7.000 de terminaţii nervoase, 26 de oase, 107 ligamente, 19 muşchi şi 500.000 de vase sanguine. Toate sunt stimulate atunci când mergem fără pantofi. Uneori, mersul desculţ poate să doară, fiindcă în tălpi, datorită forţei gravitaţionale, se formează depozite de toxine, săruri de calciu şi acid lactic. Aceste depozite se acumulează exact în punctele corespunzătoare organelor suferinde. Mersul în picioarele goale are rolul de a masa aceste „gâlme“ şi de a pune astfel în circulaţie toxinele pentru a fi eliminate natural. Metoda are rolul de a pune în mişcare şi muşchii pe care nu-i folosim atunci cînd purtăm pantofi. Mersul pe pietre sau buşteni se face cu mare atenţie, pentru a nu aluneca. Astfel, sistemul nervos se deconectează, elimină stresul şi tensiunile.

Beneficii pentru inimă şi piele

Printre avantajele mersului desculţ se numără şi acela al reglării ritmului cardiac. După 15 minute de astfel de masaj natural, circulaţia sângelui ajunge la viteza de 29 cm/sec la femei şi 22 cm/sec la bărbaţi (în mod normal, aceasta este de 12,5 cm/sec şi, respectiv, 14 cm/sec). S-a constatat că mersul desculţ, aşa cum mergeau cândva ţăranii, reglează nivelul glucozei din sînge şi stimulează imunitatea. Picioarele expuse razelor utraviolete nu au probleme cu ciupercile

Studiile au demonstrat că doar opt ore pe zi de contact direct al picioarelor cu pământul au adus următoarele beneficii: reducerea inflamaţiilor, normalizarea nivelului de cortizol, somn odihnitor, stres şi iritabilitate diminuate, alinarea durerilor, flexibilitate îmbunătăţită, recuperare musculară rapidă după efort şi neutralizarea radicalilor liberi într-o măsură mult mai mare decât dacă s-ar fi administrat suplimente antioxidante.

Reduce durerile de cap.
Migrenele au fost legate în unele cazuri de expunerea prelungită la radiații și, de vreme ce pământul literalmente motivează corpul și reduce radicalii liberi, poate atenua și durerile de cap.

Fără dureri de spate şi varice

Cele mai multe studii descriu influenţa benefică a mersului desculţ asupra sistemului osos şi muscular. Astfel, s-a constat că mersul în pantofi aduce un plus de greutate pe articulaţiile extremitatea inferioară. Atunci când cercetătorii au examinat efectele diferitelor tipuri de încălţăminte asupra pacienţilor cu osteoartrită la genunchi, s-a descoperit că mersul desculţ pune mai puţin stres pe articulaţiile genunchilor decât folosirea pantofilor medicinali. Un studiu din 2006 a constatat că, atunci când oamenii merg în picioarele goale, greutatea pe genunchi e cu 12% mai mică decât atunci când poartă pantofi cu tălpi groase. Mersul desculţ este deosebit de bun pentru reducerea durerilor de genunchi, a rigidităţii la nivelul articulaţiilor şi a durerilor de spate.

Întărește sistemul imunitar.
Cercetatorii au descoperit că mersul pe jos desculț poate de fapt duce la scăderea numărului de celule albe din sânge și creșterea numărului de celule roșii din sânge, indicând un răspuns imun pozitiv.

Lăsaţi și copiii să umble desculţi!

Mersul pe jos încă de la vârste fragede asigură picioare suple, dar puternice. Într-un studiu s-a arătat că dintre 109 copii ale căror mame s-au opus mersului desculţ, nouă au avut picioare foarte fragile şi 44 au avut picioare fragile. Doar şase a avut picioare puternice şi niciunul nu a avut picioare foarte puternice. Din cei 52 de copii cărora mamele le-au permis să meargă desculţi, doar doi au avut picioare slabe şi niciunul nu a avut picioare fără vigoare, în timp ce 29 au avut picioare puternice sau foarte puternice. Picioarele copiilor mici trebuie să formeze arce corespunzătoare în tălpi, mersul pe jos ajută foarte mult acest proces şi previne şi deformarea coloanei, asigurând o postură corectă. Chiar şi la o vârstă înaintată, mersul desculţ întăreşte zeci de muşchi, tendoane şi articulaţii şi restabileşte frumuseţea naturală a picioarelor sănătoase

Unde şi cum să mergem desculţi?

Se recomandă nu doar pământul neted, ci şi terenul accidentat, cu obstacole naturale: pietre, dâmburi, lemne. Trebuie evitate cioburile, molozul, terenul care poate produce accidente, betonul, dar şi iarba poluată sau zonele cu ierburi toxice. Atenţie la insecte, mai ales la căpuşe! Descălţaţi-vă pe plajă, în iarba înrourată sau pe pietrele de râu. De asemenea pentru a ne bucura complet de experienţa mersului desculţ, nu trebuie să purtăm greutăţi (rucsac), deoarece acestea afectează mersul firesc, echilibrat. Nu mergeţi nici prea repede, nici prea lent. Un ritm prea rapid poate provoca accidente şi, uneori, este stresant. Un ritm prea lent nu este un antrenament. Ideal ar fi mersul cu o viteză de 4 până 7 km/oră, în funcţie de netezimea suprafeţei. Pe suprafeţe netede, cum sunt iarba şi pământul moale, se poate păşi mai rapid. În timp ce mergeţi pe jos şi după trebuie să vă hidrataţi corespunzător, cu cel puţin 0,5-0,8 litri de apă pe oră, şi chiar mai mult, în cazul în care vremea este caldă. Apa nu trebuie să fie foarte rece. Cât despre distanţe, este bine să mergem atât cât ne e limita naturală, fără a depune eforturi mari.

Pe degetele de la picioare şi zonele adiacente – există proiecții ale organelor care se află în cap. Chiar în vârful degetelor, sunt concentrați centrii responsabili pentru activitatea părţii frontale a capului, degetul mare pentru activitatea creierului, – următoarele două degete (arătător și mijlociu) – pentru munca ochilor, degetul inelar şi degetul mic – pentru urechi. Sub degete se află zona glandei tiroide;

-antepiciorul – în această zonă există centrecare reglează funcționarea organelor superioare a corpului, şi anume inima, bronhiile şi plămânii;

-zona centrală a piciorului este zona de responsabilitate pentru regiunea abdominală, sau mai degrabă pentru toate organele digestive;

Alții au mai citit și

error: Conținutul este protejat!