Adevărul despre construcţia chiliei părintelui Arsenie Boca, locul unde mii de credincioși merg în pelerinaj
Ca o mărturie a miracolelor înfăptuite de părintele Arsenie Boca, numit și Sântul Ardealului, chilia acestuia de pe creasta munţilor Făgăraş a rămas şi astăzi un loc de pelerinaj pentru mii și mii de credincioși. În amintirea Sfântului Ardealului, credincioşii aduc flori, aprind lumânări şi se roagă la chilia din sălbăticie.
Aflată într-un loc aproape inaccesibil, săpată în munții Făgăraş pe marginea unei stânci la o altitudine de 1600 m, chilia părintelui Arsenie Boca este un loc de rugăciune şi pelerinaj, al cărui prag este căutat de credincioşi, pentru mângâiere sufletească.
Cerul, de un albastru intens, razele soarelui care mângaie pădurile până în adâncul lor, pârâurile care străbat versanţii troieniţi de verdeaţă şi toată atmosfera de linişte, alcătuiesc un peisaj de-a dreptul cuceritor.
În acest loc de basm, la izvorul Văii Sâmbăta, şi-a construit duhovnicul chilia, într-o stâncă, pe care tot părintele sculptase chipul Maicii Domnului.
Deşi iniţial se credea că părintele a lucrat singur la construcţia chiliei, lucrurile nu au stat exact aşa, conform arhitecților.
În anul 1943, la un an după numirea sa ca stareț al Mănăstirii Brâncoveanu, Părintele Arsenie Boca merge în Munții Făgăraș, pe Valea Sâmbetei și sapă în stâncă, cu intenția de a făuri o chilie în inima munților. Aceasta are o înălțime variabilă, între 1.65 și 1.75 m și o lățime de 80 de cm. Deși inițial Părintele a dorit să creeze un intrând (hol) și o cameră de rugăciune în partea stângă, din cauza planului aproape vertical al stâncii în care este săpată chilia și a infiltrației cu apă a fost nevoit să renunțe.
Ajutat de credincioşi, părintele a scobit, din interior spre exterior, o deschizătură în stâncă, cu înălţimea 1.75 metri şi lăţimea de 0.80 metri, cu intenția de a ajunge în inima muntelui. Construcţia nu a fost terminată, pentru că părintele a constatat că se infiltrează apă.
Chilia părintelui Arsenie Boca a rămas o mărturie nestinsă a vieţuirii sale isihaste în munţii Făgăraş, spre mângaierea tuturor celor care îi calcă pragul şi care vor ca şi părintele, să calce pe urmele sfinţeniei.Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910, Vața de Sus, Hunedoara – d. 28 noiembrie 1989, Sinaia), părinte ieromonah, teolog și artist plastic (muralist) ortodox român, a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și apoi la Mănăstirea Prislop, unde datorită personalității sale veneau mii și mii de credincioși, fapt pentru care a fost hărțuit de Securitate.
A fost unul din martirii gulagului comunist, închis la Securitatea din Brașov, dus la Canal, închis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea. A pictat biserica din Drăgănescu (la 25 Km de București), precum și Icoana Maicii Domnului cu Pruncul din altarul Bisericii Sfântul Elefterie din București.
Arsenie Boca este considerat de către unii din ucenicii săi ca fiind cel mai mare duhovnic român al secolului XX. La mormântul său de la Mănăstirea Prislop din Țara Hațegului, se perindă zilnic sute de pelerini.
Sursa articol: Antena Satelor, Wikipedia
Invataturi de la Parintele Arsenie Boca si marturii ale credinciosilorPărintele Arsenie ţinea foarte mult ca mamele să lase copiii să vină pe lume. Zicea că sfârşitul lumii vine când copiii nu se mai nasc şi când mulţi oameni vor muri înecaţi sau ca urmare a accidentelor, crimelor, fulgerelor. Multe rele vin peste noi, că noi trebuie să plătim sângele şi păcatele celor ce nu vor să ştie ce e păcatul, ale acelora care umblă în plăceri şi omoară ( părinţii pe copii şi copiii pe părinţi). (Maica Glicheria).
Părintele ne spunea tuturor că, pentru sănătatea femeii, e bine să avem 3 – 4 copii. Dacă nu naştem câţi vin, păcatul cade pe cei care sunt în viaţă. (Emilia Şpan). Referindu-se la căsătorie, Părintele a spus că fiecare sac îşi găseşte petecul lui. Şi mai zicea Părintele: „Nu creşteţi câini; creşteţi copiii care nu au părinţi”. (o credincioasă).
Părintele Arsenie zicea: “Mă, strigaţi când aveţi necazuri: “Ajutaţi-mă”, că eu vă aud de acolo de unde sunt şi v-ajut mai mult decât când sunt în viaţă. Strigaţi numai, că eu v-ajut”.
