Era o școală obișnuită, frecventată de elevi din casele bogate și mai sărace. Autorul a auzit această poveste de la prietenul său și a spus-o cu permisiunea lui.
„Prietenul meu deține o afacere de succes, dar nu are obiceiul să se laude cu averea lui. Locuiește în casa familiei sale, pe care a moștenit-o de la părinți, poartă haine obișnuite – tricouri și blugi”.
Echipament nou pentru clasă
Școala la care a urmat fiica lui era subfinanțată. Băncile erau învechite, aveau câteva decenii. Un grup de părinți a decis să schimbe băncile vechi, incomode, cu altele mai moderne.
Părinții bogați au venit cu ideea ca fiecare să cumpere o bancă pentru copilul lor. Nu au ținut cont de faptul că pentru familiile mai sărace este o cheltuială prea mare.
În ciuda tuturor, părinții bogați au cumpărat bănci și scaune noi pentru copiii lor. Prietenul meu a sugerat să cumpere bănci noi și pentru copiii mai săraci. Din păcate, părinților nu le-a plăcut această idee.
– De ce să cumpărăm bănci pentru alții din banii noștri? – Lasă-i să stea pe băncile vechi.
După o astfel de discuție, prietenul meu a refuzat să cumpere bănci noi. El credea că acest lucru va duce la o divizare între „cei săraci” și „cei bogați”.
Nesocotirea cererilor
În ciuda acestui fapt, un grup de părinți înstăriți și-au cumpărat bănci noi, doar pentru copiii lor.
Când copiii au venit la școală, au văzut cum arată sala de clasă acum. În față erau amplasate bănci noi cu scaune, iar ultimele două rânduri erau ocupate de bănci vechi, care constituiau un fel de ghetou pentru „săraci”.
Părinții erau mândri de ideea lor
Când prietenul meu i-a întrebat dacă au văzut ceva în neregulă cu comportamentul lor, ei au răspuns:
Nimic! Ne putem permite!
A doua zi totul s-a schimbat
Când a doua zi copiii au apărut în clasă, au văzut cele mai moderne și mai scumpe bănci cu scaune de pe piață în locul mobilierului vechi, deteriorat.
S-a dovedit că mamele bogate care au cumpărat prima dată bănci pentru copiii lor au început să facă scandal si să spună că se face discriminare. Ele spuneau că aceste bănci sunt o umilință pentru copiii lor și că toată lumea ar trebui să aibă același mobilier.
Prietenul le-a privit zâmbind. Atunci una dintre mame l-a întrebat: „Tu ai făcut asta?”. El a răspuns: „Acum vedeți cât de deranjant este ca unii să aibă bănci mai bune și alții mai proaste?”
Crezi că bărbatul a rezolvat corect problema?
