Fiica unui țăran, a avut puține oportunități de a studia și a muncit din greu pentru a-și schimba viața, a lucrat ca menajeră!
După nenumărate dificultăți din copilărie și după ce a lucrat ca menajeră, astăzi femeia este judecător în Acre.
Educația este unul dintre cele mai importante lucruri pentru oameni, ajutându-i să evolueze ca persoană și să atingă noi culmi în viață. Din păcate, însă, nu toată lumea reușește să aibă acces la educație, mai ales cei care locuiesc la țară și care au condiții proaste de viață.
Povestea acestei judecătoare este însă un exemplu clar de efort și dăruire, care a făcut totul pentru a-și transforma visele în realitate. Potrivit Reasons to Believe, când Rosilene de Santana Souza era mică, familia ei mânca chiar resturi de oase pe care le-au luat de la o măcelărie, pe lângă faptul că dormise de mai multe ori în bucătăria casei în care lucra, în timp ce studia.
Femeia își amintește până astăzi de vremurile în care trebuia să împartă pantofii de tenis cu sora ei pentru a merge la școală, după ce se mutaseră într-un alt municipiu din Bahia, dormind în bucătăria unui prieten de familie al părinților ei. Când avea 10 ani, a încetat să mai studieze din cauza lipsei de profesori în regiune. La 12 ani, însă, Rosilene a trebuit să înceapă să lucreze pentru a ajuta acasă, muncind ca menajeră.
Aceasta la vârsta de 19 ani a decis să părăsească Sertão din Bahia, în municipiul Oliveira dos Brejinhos, și casa umilă în care locuia pentru a căuta noi oportunități de studiu și de muncă împreună cu sora ei, cu doar un vis în minte: să studiezi Facultatea de Drept. Potrivit ziarului A Gazeta, Rosilene de Santana Souza a mers la Colatina, în nord-vestul Espírito Santo, unde a continuat să lucreze ca menajeră până când a reușit în sfârșit să se întoarcă la studii.
Către ziarul A Gazeta, femeia a spus că visul ei a fost mereu să fie judecător, amintindu-și și de obiceiul pe care îl avea cu frații ei atunci când aceștia se luptau, acționând ca atare. Părinții ei au numit-o chiar „judecătorul casei” și, încetul cu încetul, această dorință a crescut în ea. În Espírito Santo, Rosilene a câștigat un salariu mic pentru a plăti facultatea, dar în curând a avut ocazia să urmeze un curs tehnic gratuit despre clădiri, oferit de Institutul Federal de Educație, Știință și Tehnologie din Espírito Santo (Ifes) din Colatina.
După terminarea cursului, Rosilene a obținut un loc de muncă mai bun, cu un salariu mai mare, și a reușit în sfârșit să intre la universitate, câștigând chiar și o bursă cu reducere la taxa lunara. Femeia din Bahia a mai spus într-un interviu că rutina ei era solicitantă, lucrând de la 8.00 la 18.00 și studiind de la 19.00 la 22.00. Singura dată când îi mai rămăsese să studieze a fost la primele ore, așa că perioada a fost într-adevăr o provocare pentru trup și minte.
În sfârșit, în 2012, după atât de mult efort și dăruire, Rosilene de Santana Souza și-a câștigat diploma de drept, când a reușit să-și deschidă un birou și să lucreze ca avocat. Visul ei, însă, nu a încetat să o conducă și a continuat să studieze și să participe la licitații publice pentru a-l îndeplini. După 5 ani de dăruire, i s-a aprobat mai întâi un post vacant de judecător la Acre, cu dreptul de a alege în ce oraș va lucra.
Tot conform A Gazeta, este încântată că recordul încă nu a scăzut, însă este foarte îmbucurător să vezi că nu totul a fost în zadar. Familia, care a plâns mult când a aflat vestea, se va muta acum la Rio Branco, capitala Acre. Noua judecător spune că își va lua povestea ca exemplu, pentru a inspira și alți oameni care trec prin aceleași probleme și, de asemenea, subliniază că educația este singura punte care îi salvează pe cei care nu au la cine să apeleze.
