Grăsimea din ficat distruge inima și duce și la diabet.Un expert hepatolog ne explica:

Grăsimea din ficat distruge inima și duce și la diabet.

Un expert hepatolog de top a spus de ce fiecare a treia persoană are un ficat gras, de ce este periculos pentru vasele de sânge, precum și cum să mănânci și cât să bei pentru a menține „filtrul natural” sănătos.

Ficatul este un organ unic, muncitor și foarte răbdător. Dacă inima, de exemplu, în cazul unor probleme, se declară destul de repede cu durere în spatele sternului, dificultăți de respirație și o scădere a toleranței la efort, atunci ficatul se comportă ca un „soldat de tablă statornic” pentru o lungă perioadă de timp. Cât poate, își îndeplinește serviciul și nu arată că îi este greu, adică nu își arată în niciun fel suferința.

Cea mai frecventă boală hepatică din lume este ficatul gras. Boala se manifesta prin faptul ca ficatul creste datorita faptului ca acumuleaza o cantitate in exces de grasime, insa pacientul nu este deranjat de nimic. Prin urmare, este destul de greu să-l convingi că problema există. Deși această patologie poate duce la consecințe foarte grave și neașteptate, la prima vedere – diabet zaharat și chiar infarct miocardic.

Pentru prima dată, problemele acumulării excesive de grăsime în ficat au fost descrise de medicul J. Ludwig în 1980, când studiau pacienții cu diabet și obezitate care nu abuzau de alcool și au fost numite steatohepatită non-alcoolică (NASH). Adică, în prima etapă a bolii, se dezvoltă hepatoza grasă (când ficatul acumulează pur și simplu grăsime), care în cele din urmă se transformă în hepatită grasă „neinfecțioasă”. Studiile asupra populației (câteva mii de oameni) demonstrează că hepatoza grasă este una dintre cele mai frecvente boli ale omului modern. Printre adulții americani, până la 40% din populația adultă are un ficat gras, printre europeni – cel puțin 25%.

Deci, de unde provine grăsimea hepatică?

– În primul rând, de vină este excesul de greutate, în special obezitatea abdominală, adică grăsimea care se acumulează pe peretele abdominal anterior (pare o „burtă de bere”). Grăsimea abdominală este în general foarte „rea”, datorită faptului că acolo se depun celule grase „maronii”, care produc hormoni care inhibă metabolismul grăsimilor și zaharurilor. Spre deosebire de celulele țesutului adipos „alb”, aceasta este o grăsime foarte densă și nu este ușor să o faci. Alcoolul, carbohidrații și grăsimile animale joacă, de asemenea, un rol în depunerea grăsimilor.

De ce se dezvoltă fibroza în ficatul gras și de ce este atât de periculoasă?

– Când grăsimea se acumulează în celula hepatică, caracteristicile acesteia se schimbă, încetează să mai fie sensibilă la insulină (adică se declanșează mecanismul de rezistență la insulină). În mod normal, glucoza intră în celulă și o hrănește, în timp ce insulina îi „deschide ușa”. Și dacă celula hepatică este insensibilă la insulină, aceasta nu intră în ea. În acest caz, celula „moară de foame” și solicită o eliberare suplimentară de glucoză. Ca răspuns, organismul secretă din ce în ce mai multă insulină, iar atunci când este atins un anumit nivel, aceasta pătrunde și intră în celulă. Dar odată cu aportul continuu de grăsime în organism, la un moment dat această compensare se termină, iar hiperinsulinemia compensatorie (adică producția în exces de insulină) duce la dezvoltarea diabetului.

Mecanismul hepatozei grase este asociat cu acumularea de cantități mari de acizi grași liberi în ficat. Când sunt ingerate în exces, această grăsime este cea care se acumulează și provoacă o scădere a sensibilității celulelor hepatice la insulina.

Este deosebit de important să se evalueze nu doar gradul de hepatoză, ci și fibroza hepatică, ca punct de referință pe care se află ficatul pacientului. Dacă fibroza este 0 sau 1, putem fi calmi; dacă fibroza este stadiul 2 și vârsta pacientului este de până la 45 de ani, aceasta este considerată o evoluție nefavorabilă a bolii. Dacă fibroza este peste 2, atunci dezvoltarea cirozei hepatice nu este departe.

Studii recente au aratat ca fibroza hepatica are un impact puternic asupra functionarii sistemului cardiovascular, in special la pacientii diabetici. Astăzi, pacienții cu diabet nu mor din cauza glicemiei crescute sau scăzute, ci mai degrabă din cauza complicațiilor cardiovasculare. În același timp, contribuția ficatului la formarea acestor complicații este de cel puțin 50% din decesele diabetice. Adică, un ficat cu obezitate și fibroză interferează foarte activ în „treburile inimii”, reducând semnificativ speranța de viață a pacienților care nici măcar nu conștientizează acest lucru.

Din pacate, in domeniul tratamentului hepatozei grase nu exista remedii medicinale miraculoase. Niciun medicament nu poate elimina grăsimea din ficat. Cele mai eficiente remedii sunt dieta și exercițiile fizice. Acest lucru a fost testat și este susținut de cele mai fiabile studii dublu-orb, controlate cu placebo, randomizate. Conform rezultatelor acestor studii, este dovedit clar că doar dieta și exercițiile fizice funcționează. Dacă doriți să reduceți grăsimea din ficat cu o crestătură, trebuie să pierdeți cel puțin 10% din greutatea corporală.

După cum am spus, sensibilitatea celulelor la insulină este asociată cu acumularea de acizi grași liberi în exces. Organismul are un mecanism de rezervă pentru arderea acizilor grași liberi – aceasta este activitatea fizică în aer curat. Așadar, mersul nordic, joggingul, canotajul sau orice exercițiu aerobic de 45 de minute reduc rezistența la insulină la jumătate timp de 48 de ore. Prin urmare, este necesar să se angajeze în educație fizică cel puțin o dată la două zile – de trei ori pe săptămână. Și, de preferință, în aer proaspăt, care, în combinație cu o dietă săracă în calorii, va da efectul maxim de reducere a grăsimilor din ficat.

Ficatul are 3 mari dusmani:

Produse care conțin grăsimi animale și acizi grași liberi , a căror cantitate maximă se găsește în alimentele prăjite. Prin urmare, alimentele prăjite și grase nu sunt recomandate. Mai mult, acizii grași liberi se formează chiar înainte de a se forma o crustă aurie și deja când apare fumul peste o bucată de carne.

– Carbohidrați dulci, rafinați. Organismul produce rapid și cu plăcere grăsimi din carbohidrați simpli.

– Alcool. Alcoolul în procesul de metabolism în ficat se transformă în aceiași acizi grași liberi. Adică, în stadiul inițial, alcoolul din ficat este, de asemenea, procesat în grăsime – aceasta este o axiomă.

Cele mai bune alimente pentru ficat , adică cele care ajută la scurgerea bilei și o diluează: fulgi de ovăz, hrișcă, brânză de vaci, dovlecel, dovleac, anghinare.

Alții au mai citit și

error: Conținutul este protejat!