După carne vine peștele… crescut în laborator.
După carnea crescută în laborator, a venit rândul peștelui. În pitorescul oraș universitar Leuven, Belgia, un startup experimentează cu piscicultura in vitro, cu scopul de a o aduce pe mesele europene până în 2030. Între timp, în Hamburg, Germania, o altă companie se pregătește să livreze caviar crescut în laborator către Singapore în lunile următoare.
Conform informațiilor de pe
euractiv.com, interesul pentru alimentele produse din culturi de celule animale s-a intensificat din 2024, când primul foie gras cultivat în laborator a fost depus spre aprobare în Uniunea Europeană, deschizând calea pentru noi forme de proteine. Companiile din industrie consideră că peștele este următorul mare succes.
Oamenii de știință de la Bluu cultivă milioane de celule care, atunci când sunt amestecate cu ingrediente pe bază de plante, produc produse precum caviarul care va fi lansat în Singapore în 2026. „Folosim celule animale reale, deci nu este vegan. Este produsul real”, adaugă Lahme.Annelies Bogaerts, directorul general al companiei belgiene Fishway, susține că peștele are un avantaj față de carne, deoarece celulele sale pot fi cultivate la temperatura camerei, reducând drastic consumul de energie. „Creștem dorada și bibanul de mare –
Fishway intenționează să solicite aprobarea UE până în 2027, cu scopul ca produsele sale să fie lansate pe piața europeană în 2030.
Peștii au un alt avantaj: „Există celule nemuritoare în mod natural în pești, care se pot divide la nesfârșit fără pierderi de calitate”, explică Lahme, ceea ce nu este cazul la mamifere.
În ciuda îngrijorărilor că produsele cultivate vor afecta pescarii tradiționali, companiile insistă că obiectivul lor nu este conflictul. „Nu suntem împotriva pescuitului tradițional sau a acvaculturii. Vrem să umplem decalajul dintre cerere și ofertă care vine”, spune Bogaerts.
Europêche, asociația europeană a întreprinderilor de pescuit, are o poziție similară. Directorul acesteia, Daniel Voces, afirmă că „peștele crescut în laborator nu reprezintă o amenințare, ci o sursă complementară, la fel ca acvacultura”.
Profesorul Vincenzina Caputo de la Universitatea de Stat din Michigan estimează că aceste produse vor ocupa o nișă pe piață, acoperind domenii precum articole cu valoare ridicată, sushi sau produse hibride care combină proteine vegetale și celulare.
Totuși, acceptarea publică va depinde de geografie. „Europenii sunt mai precauți față de astfel de inovații, în timp ce Singapore și Noua Zeelandă sunt mai tolerante”, subliniază Caputo.
Bluu ia deja în considerare extinderea în Asia, deși Lahme subliniază: „Suntem o companie europeană; ne-am dori ca următoarea noastră aplicație să fie aici, poate în 2027.”
Noua eră a fructelor de mare pare să se apropie. Întrebarea nu este dacă, ci când își va găsi peștele crescut în laborator locul în farfuriile europene.
