Ce s-a întâmplat cu fata al cărei tată a forțat-o să bea alcool și sa doarma într-un subsol cu șobolani ?
Unii adulți nu numai că ar trebui să fie privați de drepturile părintești, ci, în general, să li se interzică să se apropie de copii, iar povestea lui Maud Julien doar dovedește acest lucru. Fata a suferit din cauza tatălui ei, un pervers nebun.
Louis Didier era obsedat de ideea de a crește un supraom, iar pentru asta a cumpărat o fetiță de 6 ani dintr-o familie săracă de mineri. Când și-a dat seama că copilul era deja „răsfățat” de influența exterioară, a decis să aștepte până când fiica sa adoptivă, Janine, va crește și i-ar putea „oferi” o „spălare pe creier completă”.
Și-a crescut viitoarea soție pentru a fi o creatură absolut supusă, fără o opinie sau drept de vot, iar pe 23 octombrie 1957, aceasta a născut copilul său. A doua parte a experimentului la scară largă a început.
Mot studia aproape non-stop. A trebuit să învețe să cânte la toate instrumentele muzicale: de la pian și saxofon până la vioară și contrabas. De dimineața până noaptea târziu, fata a practicat călărie, scrimă, gimnastică, înot și toate acestea – prin durere, frică și oboseală .
Timpul dintre ore era și un iad: fata dormea în subsol fără încălzire pe un pat gol și plin de șobolani. Avea voie să se spele doar o dată pe săptămână într-un duș rece și să mănânce terci nefiert și legume crude. Tatăl credea că orice gust și senzații plăcute sunt inutile pentru corp, că nu trebuie răsfățat, ci temperat, iar cu cât condițiile sunt mai dure, cu atât mai bine pentru „supraom”.
Tatăl isi punea fiica pe o bicicletă și o împingea în jos pe munte, astfel încât fata să-și rupă genunchii și să îndure durerea.Isi lasa propriul bebelușul în pivniță cu șobolani toată noaptea ..si din păcate, bebelușula a murit si ingropat in gradinacasei..De asemenea o supunea la șocuri electrice ca să-i trezească forțe necunoscute . Și fanaticul nebun o forta să bea un pahar de whisky sau vin tare la cină – credea că trupul se va obișnui și nu se va îmbăta.
Mot a început să fure mâncare și fugea noaptea la plimbări în grădină.
Când Didier a îmbătrânit, a trebuit să angajeze un profesor de muzică pentru fiica lui, iar profesorul a observat imediat că ceva nu era în regulă. Și-a convins tatăl să o lase pe fata de 18 ani să meargă la moșia lui, unde avea mai bune instrumente muzicale și asa s-a convins că Mot este bătuta și torturata acasă.
Între timp, era 1975! Profesorul l-a convins pe tatăl ei să înceapă să o lase pe fată să iasă „în public” și a ajutat-o să lucreze într-un magazin. Acolo și-a cunoscut dragostea și a fugit cu un tânăr. Tatăl era furios, dar nu și-a putut întoarce fiica.
După „experimentele” tatălui ei cu alcool, alimentație îngrozitoare și condiții insalubre, Mot și-a petrecut mulți ani restabilindu-și corpul, dar problemele mentale s-au dovedit a fi cele mai grave. Este surprinzător că femeia a reușit să le facă față, în plus, ea însăși a devenit psiholog și ajută victimele violenței domestice. Și Mot Julienne a scris si o carte despre copilăria ei teribilă.
