Când un om bogat își vede fiul de 32 de ani batjocorind casiera la o cafenea, el îi da o lecție pe care nu o va uita niciodată.
Dar nu se termină aici. Fiul se confruntă curând cu karma pentru acțiunile sale și le regretă.Ca părinți, cu toții ne dorim tot ce este mai bun pentru copiii noștri, nu-i așa? Dar ce se întâmplă dacă într-o zi îți dai seama că parentingul tău a fost defectuos? Ce se întâmplă dacă îți dai seama că a oferi copilului tău tot ce este mai bun nu a meritat?
Când Darren l-a auzit pe fiul său, Tristan, batjocorind o doamnă la ghișeul casieriei, și-a dat seama de același lucru.
„Cum naiba ai putea da peste cap comanda? Ce ai de facut toata ziua in afara de a vinde cafea, proasto? Uf, locul asta e groaznic!”
Când acele cuvinte i-au străpuns urechile lui Darren, el s-a întors imediat, iar vederea fiului său țipând la casiera l-a înfuriat. Îi ceruse lui Tristan să plaseze comanda, dar tânărul de 32 de ani era ocupat să o insulte pe femeia din spatele tejghelei. Darren a fost șocat de comportamentul arogant și nepoliticos al lui Tristan…
— Îmi pare rău pentru inconvenient, domnule, spuse femeia cu blândețe. „Îți voi pregăti comanda în cinci minute. Te rog să înțelegi, este o zi plină pentru noi.”
— Doamnă, spuse Tristan nepoliticos. „Acele cinci minute sunt esențiale pentru un om de afaceri ca mine, care conduce o mare corporație! Nu conduc o cafenea mică care vând cafea.
Cu asta, Tristan a aruncat câteva bancnote pe tejghea și era pe cale să plece când Darren a apărut în spatele lui. — Trebuie să-ți ceri scuze, fiule, spuse el, ridicând bancnotele. „Spune-i scuze pentru comportamentul tau!. Plaseaza din nou comanda si vom astepta pana este gata.”
„Tata…” spuse Tristan defensiv. „Ce faci? Acești oameni nu langa aproape de noi și nici nu sunt atât de importanți! De ce să-mi cer scuze unui nimeni?”
„Pentru că compania pe care tocmai ai menționat-o că o conduci nu este a ta Vezi, încă dețin toate afacerile și te pot concedia oricând. Să nu ne facem de rușine în mod public… Te rog, să iti ceri scuze…”
Tristan era furios, dar poziția sa în companie și banii au contat pentru el, așa că și-a cerut scuze în ciuda reticenței sale.
Îmi pare rău, spuse el încet, privind în podea. „Voi plasa din nou comanda…”
— Nu numai atât, a adăugat tatăl său și s-a întors către femeie. „În drumul meu până aici, domnișoară, am văzut un anunț la ușă care spunea că cafeneaua căuta să angajeze pe cineva. . Ei bine, fiul meu ar dori să ocupe această funcție pentru că este suspendat temporar din compania mea. Vă rog să-l ajutați…”
Aroganța și mândria inutile nu te vor duce nicăieri.
„TATA!” Ochii lui Tristan se marira de furie. „Ti-ai pierdut mințile? Eu – eu…”
„Dacă vrei să-ți păstrezi slujba, fiule, trebuie să înțelegi că nu poți fi cu lipsa de respect fata de ceilalți din jurul tău. Îmi pare rău că nu te-am învățat asta înainte. Dar nu e prea târziu.”
Domnule, spuse femeia de la tejghea. „Vă mulțumim pentru scuze, dar nu angajăm asa, noi acceptăm cereri doar prin formularul online. Și, nu, nu sunt casierul… Sunt proprietarul la această cafenea.”
Atunci aș vrea să-mi cer scuze din nou, domnișoară, spuse Darren. „Îmi pare rău pentru modul în care s-a comportat fiul meu. Fiul meu va aplica prin formular și sper că i se va potrivi bine aceasta slujba…”
Tristan era supărat, dar dacă își dorea slujba înapoi, nu putea să meargă împotriva lui Daren. Știind că nu avea de ales, a aplicat pentru postul de îngrijitor. Spre disperarea lui, a fost angajat.
Femeia aceasta se răzbuna pe mine!” Tristan mormăi în timp ce supraveghetorul îi arăta camera cu articole de curățenie în prima zi de serviciu. „Asigură-te că se face curățenia în fiecare zi înainte de a se deschide cafeneaua”, i-a spus supervizorul său. — Sper că este clar.
***
Cu timpul, Tristan s-a schimbat. Și-a dat seama că a greșit să-și bată joc de proprietar pentru ceva la fel de nesemnificativ ca o comandă greșită. Dar asta nu a fost tot.
De-a lungul timpului in care Tristan a lucrat la cafenea, și-a dat seama că se simțea mai mult decât vinovat pentru lipsa de respect pe proprietar. Începuse să o placă. Avea sentimente puternice pentru ea.
Susan a fost dulce, fermecătoare și extrem de politicoasă și de ajutor. Indiferent de cum a tratat-o Tristan, ea nu i-a răspuns niciodată nepoliticos. Și era atât de frumoasă, încât Tristan nu se putea abține să se îndrăgostească de ea.
La acea vreme, el era doar un portar care lucra sub ea. Ar ieși cu un ingrijitor? se întrebă Tristan. Nu era sigur. Dar avea aspectul lui fermecător. Asta cu siguranță ar funcționa, se gândi el.
— Deci ce faci după muncă? a întrebat-o într-o seară, arătând zâmbetul care le făcuse pe majoritatea femeilor în trecut să se îndrăgostească de el.
Dar Susan nici măcar nu s-a uitat la el. „. Vă rog să mă scuzați…”
„Oh, bine, ne vom face timp pentru o cafea în altă zi…” îi șopti Tristan, iar ea îl auzi.
Nu sunt pregătita pentru asta. Îmi pare rău.”
Și-a luat în grabă lucrurile și a părăsit cafeneaua, lăsându-l pe Tristan uluit. Nicio femeie nu l-a respins vreodată. Și această femeie nici măcar nu i-a aruncat o privire înainte de a-l refuza?
Tristan nu credea asta. El a crezut că ea a spus nu în grabă, așa că a încercat să ii ceară din nou sa iasa la cafea și de data aceasta, răspunsul ei a fost sever. „Sper că m-am înțeles, Tristan. Nu m-ai invitat la cafea data trecută și ti-am spus nu?”
Tristan era atât de stânjenit. A fost respins pe loc. Dar două luni mai târziu, Susan a spus da la cafea…
Susan izbucnise în plâns în acea zi după ce primise vestea de la spital că operația soțului ei Ethan ar putea fi programată în curând. Ethan a suferit un accident grav și a avut nevoie de intervenție chirurgicală, dar Susan nu avea economii, iar asigurarea lor nu avea să o acopere.
Așa că, când Susan cand a primit apelul de la spital în care îi spunea că cheltuielile pentru operație au fost acoperite ,a izbucnit în lacrimi de bucurie. „Dar cine – cine a plătit pentru asta?” ea a intrebat.
Apoi personalul de la celălalt capăt al firului i-a spus numele, iar Susan a trebuit să-și ia o clipă înainte de a răspunde: „Mulțumesc. Îl voi întâlni și îi voi transmite și eu mulțumirile mele”.
În acea zi, imediat după ce a pus jos telefonul, Susan s-a îndreptat spre Tristan și i-a mulțumit.
„Îmi pare rău că am ascultat într-un fel conversația ta zilele trecute și te-am auzit vorbind despre soțul tău la telefon… Mă bucur că te-am putut ajuta”, a spus Tristan. A fost zdrobit să afle că ea era căsătorită, dar a respectat-o suficient încât sa nu fie dezamagit.
Acesta a fost mai mult decât ajutor, Tristan. Mi-ai salvat soțul… operația a fost necesară… Cum te pot plăti înapoi?”
— Ei bine, ce zici de o cafea? întrebă el zâmbind.
Doamne! Sigur! Nu pot spune nu de data asta”, a chicotit ea și i-a mulțumit din nou.
După ce a lucrat la cafenea, Tristan s-a schimbat. Sinele lui arogant dispăruse, înlocuit de un bărbat umil care și-a găsit un nou prieten în Susan și al cărui tată era mândru de el.
Ce putem învăța din această poveste?
- Aroganța și mândria inutile nu te vor duce nicăieri. Tristan a învățat asta după ce tatăl său l-a forțat să lucreze ca îngrijitor la cafenea. Nu numai că și-a dat seama de greșeala sa, dar a devenit și un om mai bun.
- Uneori, părinții trebuie să folosească o mână fermă asupra copiilor lor pentru a-i face să-și dea seama de greșelile lor și să învețe o lecție valoroasă. Decizia dură a lui Darren de a-l suspenda temporar pe Tristan din companie și de a-l forța să lucreze ca îngrijitor l-a ajutat pe Tristan să-și dea seama de eroarea modului său și să devină o persoană mai bună.
- NICIODATĂ NU ESTE PREA TARZIU SA TRIMITI COPILUL PE DRUMUL CEL BUN…A-I FACE MEREU PE PLAC NU ÎNSEAMNĂ BINE PENTRU EL.
