Balonare, umflare, distensie abdominală. Ce cauzează acest lucru? Ce poți face?
Se datorează în principal unei perturbări a motilității normale, creând o creștere a gazelor.
Gazele intestinale sunt un amestec de diferite componente care pot fi create prin creșterea ingestiei de aer, creșterea producției sau scăderea absorbției din cauza obstrucției. Creșterea gazelor provoacă balonare, precum și alte simptome, cum ar fi creșterea excreției de gaze din anus sau eructații.
Balonarea abdominală poate fi o manifestare a multor afecțiuni, majoritatea nefiind grave și fiind rezultatul afectării funcției gastrointestinale. Câteva cauze frecvente sunt enumerate mai jos.
• Dietă
Corpul nostru are nevoie de mult timp pentru a descompune și elimina grăsimea din corp. Prea multă grăsime în dietă provoacă episoade de balonare. Alte alimente provoacă balonare din cauza creșterii producției de gaze. Aceste alimente sunt conopida, varza, fasolea și salatele crude.
• Sindromul de malabsorbție
O serie de afecțiuni apar atunci când organismul nu este capabil să descompună și să absoarbă unele dintre componentele alimentelor. În aceste cazuri, componentele care rămân deasupra produc gaze din cauza unor reacții chimice sau din cauza microbilor buni din colon care încearcă din greu să descompună aceste componente. Intoleranța la lactoză, boala celiacă și alte intoleranțe alimentare sunt exemple de afecțiuni care provoacă simptome prin aceste mecanisme.
Dacă înghiți cantități mari de aer, intestinele tale au dificultăți în a-l absorbi sau expulza din corp suficient de repede. Aceasta înseamnă că aerul rămâne în corp și creează o senzație de balonare.
Stresul sau nervozitatea, fast-food-ul, băuturile răcoritoare, înghițirea cu paiul sau mestecatul gumei determină o creștere a înghițirii de aer.
Sindromul intestinului iritabil.
Este o tulburare frecventă în care pacienții au episoade alternante de constipație și diaree. Balonarea abdominală este unul dintre simptomele caracteristice ale diagnosticului.
• Obstrucție intestinală parțială
Un blocaj undeva în intestin împiedică transportul alimentelor și poate duce la balonare.
• Constipație
Se caracterizează printr-o scădere a mișcărilor intestinale și poate provoca balonare.
• Menstruație
Balonarea este frecventă la femei în timpul menstruației sau face parte din sindromul premenstrual.
Foarte rar, balonarea poate fi cauzată de o afecțiune mult mai gravă, așa că este important să discutați simptomele cu medicul dumneavoastră.
Următoarele afecțiuni sunt mai puțin frecvente, dar nu trebuie ignorate:
• Ascita
Uneori, este posibil să vă simțiți balonat din cauza unei acumulări de lichid în abdomen numită ascită. Aceasta este o consecință a unei boli hepatice.
• Tumori
Foarte rar, este posibil să simțiți balonare din cauza unei tumori în abdomen, cum ar fi pancreasul, ficatul, ovarele sau în altă parte. Prezența unei mase sau a unei umflături ar trebui să vă avertizeze asupra posibilității unei tumori sau a unui cancer.
• Infecție
Unele infecții parazitare provoacă dilatarea anormală a colonului (megacolon) asociată cu o senzație de balonare.
Dacă aveți distensie abdominală, este important să consultați un medic pentru a exclude orice problemă gravă. Mai ales dacă există diaree, constipație, pierdere în greutate sau sângerare de oriunde în tractul digestiv, există o probabilitate mai mare să fie prezentă o problemă gravă, mai degrabă decât o problemă funcțională.
Ce alimente cauzează gaze?
Multe alimente care conțin carbohidrați pot provoca gaze. Grăsimile și proteinele provoacă puține gaze.
Alimente indicative care pot provoca gaze:
• fasole
• legume, cum ar fi broccoli, varză, varză de Bruxelles, ceapă, anghinare și sparanghel
• fructe, cum ar fi pere, mere și piersici
• cereale integrale, cum ar fi grâul integral și tărâțele
• băuturi spirtoase și băuturi din fructe
• lapte și produse lactate, cum ar fi brânza și înghețata, și alimente ambalate care conțin lactoză, cum ar fi pâinea, cerealele și dressingul pentru salată
• alimente care conțin sorbitol, cum ar fi alimentele dietetice, dulciurile fără zahăr și guma de mestecat
Ce poți face pentru a face față acestei situații:
• Beți multe lichide și, mai precis, multă apă. Cu cât un corp este mai deshidratat, cu atât are loc mai multă retenție de lichide și, prin urmare, balonarea este inevitabilă.
• Evitați să consumați băuturi carbogazoase. Acestea blochează aerul în stomac.
• Alimentele îmbogățite cu probiotice, probioticele (bacteriile) ajută la descompunerea zaharurilor și a proteinelor, facilitând totodată digestia. Reducerea consumului de sare
• Alimente îmbogățite cu potasiu, precum roșiile, castraveții, bananele etc. Acestea contribuie la menținerea echilibrului fluidelor și, în consecință, la evitarea retenției.
• Ghimbirul , feniculul și pătrunjelul ajută la combaterea umflăturilor și contribuie la o digestie mai bună.
-Se propune:
• reducerea meselor copioase și excesiv de grase,
• menținerea unei greutăți corporale normale,
• reducerea consumului de băuturi carbogazoase și alcool,
• utilizarea sistematică a alimentelor cu probiotice (microorganisme vii speciale, similare cu cele care alcătuiesc flora intestinală). Acestea restabilesc echilibrul florei intestinale și reduc flatulența,
• mestecați mâncarea încet, cu gura închisă, fără a mesteca gumă și evitați să dormiți după mese,
• consumul de ceaiuri din plante cu anason sau salvie după mese.
• limitarea consumului de produse lactate, soia, porumb, castraveți, ardei, ridichi, năut, linte, mere
• evitarea consumului de broccoli, conopidă, varză de Bruxelles, varză în general, ceapă crudă, fasole, mazăre.
