Efectele emoțiilor asupra sănătății
Ceea ce gândim și simțim afectează în mod direct modul în care trăim. Sănătatea noastră este legată de stilul nostru de viață, genetica și susceptibilitatea la boli. Dar dincolo de aceasta, există o relație puternică între starea ta emoțională și sănătatea ta.
Tratarea emoțiilor, în special a celor negative, este o parte importantă a vitalității noastre. Emoțiile pe care le păstrăm în interior pot exploda într-o zi și pot deveni un adevărat dezastru pentru noi înșine. De aceea este important să le eliberați.
O bună sănătate emoțională este destul de rară în zilele noastre. Emoțiile negative, cum ar fi anxietatea, stresul, frica, furia, gelozia, ura, îndoiala și iritabilitatea pot avea un impact semnificativ asupra sănătății noastre.
A fi concediați, căsătoriile cu probleme, dificultățile financiare și moartea celor dragi pot fi dăunătoare sănătății noastre mentale și ne pot afecta sănătatea.
Astfel emoțiile ne pot distruge sănătatea.
Efectele emoțiilor asupra sănătății
1. Furia: inima și ficatul
Furia este o emoție puternică care apare ca răspuns la disperare, durere, frustrare și amenințare. Dacă luați măsuri imediat și o exprimați corect, furia poate fi benefică pentru sănătatea dumneavoastră. Dar, în majoritatea cazurilor, furia ne distruge sănătatea.
În special, furia ne afectează abilitățile logice și crește riscul bolilor cardiovasculare.
Mânia duce la constricția vaselor de sânge, ritmul cardiac crescut, tensiunea arterială și creșterea respirației. Dacă acest lucru se întâmplă frecvent, se poate uza și se pot rupe pereții arterelor.
Un studiu din 2015 a constatat că riscul de atac de cord a crescut de 8,5 ori la două ore după izbucnirea unei furii intense.
Furia crește, de asemenea, nivelul de citokine (molecule care provoacă inflamații), ceea ce crește riscul de artrită, diabet și cancer.
Pentru a face față mai bine furiei, faceți exerciții fizice în mod regulat, învățați tehnici de relaxare sau consultați un consilier.
2. Anxietate: stomac și splină
Anxietatea cronică poate duce la o serie de probleme de sănătate. Afectează splina și slăbește stomacul. Când ne îngrijorăm mult, corpul nostru este atacat de substanțe chimice care ne fac să reacționăm cu un stomac bolnav sau slab.
Îngrijorarea sau agățarea de ceva poate duce la probleme precum greață, diaree, probleme de stomac și alte tulburări cronice.
Anxietatea excesivă este asociată cu dureri în piept, hipertensiune arterială, sistem imunitar slăbit și îmbătrânire prematură.
Anxietatea severă dăunează, de asemenea, relațiilor noastre personale, perturbă somnul și ne poate face să ne distragem atenția.
3. Tristete sau durere: plamani
Dintre numeroasele emoții pe care le trăim în viață, tristețea este cea mai durabilă emoție.
Tristețea sau melancolia slăbește plămânii, provocând oboseală și dificultăți de respirație.
Întrerupe fluxul natural de respirație prin constrângerea plămânilor și a bronhiilor. Când sunteți copleșit de durere sau tristețe, aerul încetează să curgă ușor în și din plămâni, ceea ce poate duce la crize de astm și probleme bronșice.
Depresia și melancolia afectează, de asemenea, pielea, provoacă constipație și niveluri scăzute de oxigen în sânge. Persoanele cu depresie tind să se îngrașe sau să slăbească și sunt ușor dependente de medicamente și alte substanțe nocive.
Dacă ești trist, nu trebuie să-ți reții lacrimile, pentru că astfel poți elibera acele emoții în exterior.
4. Stresul: inima și creierul
Fiecare persoană experimentează și reacționează la stres diferit. Un pic de stres este bun pentru sănătatea dumneavoastră și vă poate ajuta să vă îndepliniți sarcinile zilnice.
Cu toate acestea, prea mult stres poate duce la hipertensiune arterială, astm, ulcere gastrice și sindrom de colon iritabil.
După cum știți, stresul este unul dintre principalii vinovați ai bolilor de inimă. Crește tensiunea arterială și nivelul colesterolului și, de asemenea, declanșează obiceiuri proaste, cum ar fi fumatul, inactivitatea fizică și supraalimentarea. Toți acești factori pot deteriora pereții vaselor de sânge și pot duce la boli de inimă.
De asemenea, stresul poate duce la o serie de boli, cum ar fi:
– Tulburări astmatice;
– Pierderea parului;
– Ulcere orale și uscăciune excesivă;
– Probleme mentale: insomnie, dureri de cap, iritabilitate;
– Boli cardiovasculare și hipertensiune arterială;
– Dureri la nivelul gâtului și umerilor, dureri musculo-scheletice, dureri de spate, ticuri nervoase;
– Erupții cutanate, psoriazis și eczeme;
– Tulburări ale sistemului reproductiv: nereguli menstruale, reapariția infecțiilor genitale la femei și impotență și ejaculare prematură la bărbați;
– Boli ale sistemului digestiv: gastrită, ulcer gastric și duodenal, colită ulcerativă și intestin iritabil.
5. Singurătatea: inima
Singurătatea este o afecțiune care face ca o persoană să plângă și să cadă într-o melancolie profundă.
Singurătatea este un pericol grav pentru sănătate. Când suntem singuri, creierul nostru eliberează mai mulți hormoni de stres precum cortizolul, care provoacă depresie. La rândul său, aceasta afectează tensiunea arterială și calitatea somnului.
Cercetările au arătat că singurătatea crește șansele de boli mintale și este, de asemenea, un factor de risc pentru bolile coronariene și accidentul vascular cerebral.
În plus, singurătatea are un impact negativ asupra sistemului imunitar. Oamenii singuri sunt mai predispuși să dezvolte inflamații ca răspuns la stres, ceea ce poate slăbi sistemul imunitar.
6. Frica: glandele suprarenale și rinichii
Frica duce la anxietate care ne consumă rinichii, glandele suprarenale și sistemul de reproducere.
Situația în care apare frica duce la o scădere a fluxului de energie în corp și îl obligă să se apere. Acest lucru duce la o încetinire a ritmului de respirație și circulație a sângelui, care provoacă o stare de stagnare, din cauza căreia membrele noastre îngheață practic de frică.
Frica afectează cel mai mult rinichii și acest lucru duce la urinare frecventă și alte probleme renale.
De asemenea, frica determină glandele suprarenale să producă mai mulți hormoni de stres, care au un efect devastator asupra organismului.
Frica intensă poate provoca dureri și boli ale glandelor suprarenale, rinichilor și spatelui inferior, precum și boli ale tractului urinar. La copii, această emoție poate fi exprimată prin incontinență urinară, care este strâns asociată cu anxietatea și îndoiala de sine.
7. Șoc: rinichi și inimă
Șocul este o manifestare a traumei cauzate de o situație neașteptată de doborâre.
Un șoc brusc poate deranja echilibrul din corp, provocând supraexcitație și frică. Un șoc sever ne poate submina sănătatea, în special rinichii și inima. Reacția traumatică duce la producerea unor cantități mari de adrenalină, care se depune pe rinichi. Acest lucru duce la creșterea ritmului cardiac, insomnie, stres și anxietate. Șocul poate chiar modifica structura creierului, afectând zonele de emoție și supraviețuire.
Consecințele fizice ale traumei sau șocului emoțional sunt adesea pierderea de energie, paloarea pielii, dificultăți de respirație, palpitații cardiace, tulburări de somn și digestive, disfuncții sexuale și dureri cronice.
8. Iritabilitate și ură: ficat și inimă
Emoțiile de ură și iritabilitate pot afecta sănătatea intestinului și a inimii, ducând la dureri în piept, hipertensiune și palpitații ale inimii.
Ambele emoții vă cresc riscul de hipertensiune arterială. Persoanele iritabile sunt, de asemenea, mai susceptibile la îmbătrânirea celulară decât persoanele cu bunăvoință.
Iritabilitatea este, de asemenea, dăunătoare pentru ficat. Când verbalizează ura, o persoană expiră molecule condensate care conțin toxine care afectează ficatul și vezica biliară.
9. Gelozie și invidie: creierul, vezica biliară și ficatul
Gelozia, disperarea și invidia ne afectează în mod direct creierul, vezica biliară și ficatul.
După cum știți, gelozia duce la gândirea lentă și afectează capacitatea de a vedea clar.
În plus, gelozia provoacă simptome de stres, anxietate și depresie, ceea ce duce la o supraproducție de adrenalină și norepinefrină în sânge.
Gelozia are un efect negativ asupra vezicii biliare și duce la stagnarea sângelui în ficat. Provoacă un sistem imunitar slăbit, insomnie, tensiune arterială crescută, ritm cardiac, niveluri ridicate de colesterol și digestie afectată.
10. Anxietate: stomac, splină, pancreas
Anxietatea este o parte normală a vieții. Anxietatea poate crește respirația și ritmul cardiac, concentrația și fluxul sanguin către creier, ceea ce poate fi benefic pentru sănătate.
Cu toate acestea, atunci când anxietatea devine o parte a vieții, are efecte devastatoare asupra sănătății fizice și mentale.
Boala gastro-intestinală este adesea strâns asociată cu anxietatea. Afectează stomacul, splina și pancreasul, ceea ce poate duce la probleme precum indigestia, constipația și colita ulcerativă.
Tulburările de anxietate sunt adesea un factor de risc pentru dezvoltarea unei game de boli cronice, cum ar fi bolile coronariene.
Sursa: http://mari-el.gov.ru/
